Avenler

← Tutorial și ajutor

7. Tablouri de distribuție, schemă monofilară și dimensionare

Tablouri de distribuție

Într-un tablou trifazat puteți bloca faza unui întreruptor automat monofazat sau RCBO. Faza blocată rămâne la următoarea repartizare automată; blocați doar o decizie manuală verificată și conștientă. Cu date de putere complete, curentul de fază decide; cu date incomplete, numărul circuitelor este doar o estimare informativă. Un circuit conectat la un întreruptor automat (sau RCBO) cu 3 sau 4 poli este considerat trifazat de program chiar dacă numărul de faze al circuitului a rămas 1; circuitul trifazat încarcă în mod egal toate cele trei faze, de aceea puterea lui lipsă nu afectează verificarea echilibrului fazelor.

Lista Tablouri de distribuție, care se deschide de pe pagina proiectului, conține cutiile de distribuție (cel mult 20 pe proiect). La un tablou nou indicați numele, tipul (tablou de apartament monofazat, tablou de apartament trifazat, firidă de branșament / contor, tablou secundar), la tabloul secundar pe cel părinte, cutia (articol de catalog) și dimensiunea ei (1–6 rânduri, 6–36 de module pe rând).

Numărul de faze (1 sau 3) se poate seta și independent de tip; lăsat necompletat, tipul decide (la un tablou de apartament tipul însuși este monofazat sau trifazat, la un tablou secundar / firidă de branșament se deduce din circuitele alocate acestuia). Un număr de faze explicit are prioritate: acesta decide dacă apare selectorul de fază la aparatele monofazate, și pe baza lui se face atât dimensionarea, cât și verificarea regulilor.

Într-un proiect NEC (american), tipul tabloului de distribuție este load center: cu număr de locuri, întreruptoare cu 1 sau 2 poli și protecție GFCI/AFCI, panel schedule care se poate tipări și, pe pagina Tablouri, calculul sarcinii locuinței. Acestea sunt descrise în capitolul Proiectare conform NEC.

La un proiect de pe piața maghiară, un tablou poate fi alocat unui punct de măsurare al Fișei de racordare; puterea cerută calculată a punctului se determină din acel tablou, iar schema locului de măsurare arată în ordine racordul, disjunctorul mic, contorul kWh și tabloul (vezi capitolul Tipărire, set de planșe și DXF, Documentație pentru operatorul de distribuție).

Editorul de tablouri

Editorul arată cutia ca locuri de module dispuse pe rânduri, cu bare de grad de ocupare.

Vizualizarea tabloului seamănă cu un tablou real: o placă de montaj cu șină DIN, canal de cabluri și bloc de borne N/PE, iar fiecare tip de aparat are propria față. Există două vizualizări: Placă de montaj este pentru editare (se văd bornele și bara colectoare tip pieptene), Capac frontal arată placa de acoperire, care lasă libere doar fețele aparatelor, iar locurile goale sunt închise cu capace oarbe. Din comutatoarele Etichete, Marcarea fazelor și Bară colectoare tip pieptene reglați afișarea; browserul reține setarea. Banda de etichetare de sub aparat arată eticheta și numele circuitului; la un tablou trifazat apare și insigna L1/L2/L3. Editarea (tragere, săgeți, Del) funcționează la fel în ambele vizualizări.

  • În dreapta, paleta Adăugați un aparat: rezultatele apar pentru codul sau textul introdus în câmpul de căutare (lista completă nu este afișată); conține doar articolele de catalog care au date de modul (Date module). Dacă unele dintre articolele dumneavoastră proprii nu au date de modul, paleta le enumeră; pentru cele care pot fi deduse din text puteți adăuga datele cu un buton, pe celelalte trebuie să le introduceți pe pagina Date module. Dacă un aparat nu are articol de catalog, butonul Sugestie restrânge modulele după tip, număr de poli, lățime și protecția circuitului; un singur articol potrivit este afișat în previzualizare, la mai mulți candidați (sau la un curent nominal necunoscut) trebuie să alegeți dintr-o listă, iar scrierea are loc doar după aprobare.
  • Aparatele pot fi mutate prin tragere sau cu săgețile, Del le șterge.
  • Proprietățile aparatului: etichetă, circuite, „În aval de” (DDR sau întreruptor general), fază.
  • Rezervă: din paletă puteți amplasa și fără circuit un întreruptor automat, un întreruptor automat cu protecție diferențială sau un DDR; la un astfel de aparat, printre proprietăți apare insigna „Rezervă”, iar circuitul îl puteți atribui mai târziu în câmpul „Circuite”.
  • Curent nominal mai mic / mai mare: la un aparat care are articol de catalog, butoanele − și + din proprietăți trec la modulul cu curentul imediat mai mic sau mai mare (tipul, numărul de poli, lățimea, caracteristica de declanșare și sensibilitatea diferențială rămân). Programul verifică înlocuirea cu regulile obișnuite (protecție prea mare, circuit supraîncărcat). La un întreruptor automat, cu selectorul Caracteristică de declanșare (B, C, D…) puteți trece la modulul cu același curent și altă caracteristică.
  • Întreruptor general adăugat ulterior: dacă adăugați mai târziu un întreruptor general, DDR-urile și întreruptoarele automate fără părinte trec automat în aval de el, astfel încât schema monofilară și conexiunile urmează imediat. La ștergere, aparatele subordonate trec la părintele aparatului șters, iar alimentarea tabloului secundar alimentat din el se șterge; circuitele aparatului șters primesc mențiunea „neamplasat” până când le dați un loc nou.
  • Butonul Circuit nou; Propunere din circuite: programul oferă, cu previzualizare, o repartizare pe care o puteți accepta sau respinge. Dacă dispunerea nu încape în cutie, programul recomandă o dimensiune mai mare a cutiei, pe care o poți seta chiar acolo. Moduri de optimizare: Standard păstrează dispunerea consacrată, Compact economisește spațiu și poate propune un tablou mai mic, iar Installation face mai clare grupurile DDR și rezerva de la capătul rândului. Modurile schimbă doar pozițiile; o dimensiune mai mică necesită confirmare, iar numărul de module nu dovedește compatibilitatea fizică. La un tablou legat de desen, circuitele nivelului care nu sunt încă legate de un tablou sunt incluse automat; dacă nivelul are mai multe tablouri, poți alege: doar circuitele alocate acestui tablou, toate circuitele libere ale nivelului pe acest tablou sau circuitele libere pe cel mai apropiat tablou.
  • Se pot indica cablul și lungimea alimentării (sunt necesare pentru dimensionare).
  • Alimentarea unui tablou secundar: în proprietățile tabloului secundar, câmpul Alimentat de la (tablou părinte / aparat) alege tabloul părinte și aparatul de alimentare (un aparat de protecție sau întreruptorul general). O insignă de pe aparatul de alimentare arată ce tablou secundar alimentează, iar linkurile Alimentează: din panoul elementului sar la acel tablou secundar.
  • Alimentarea în desen: în editorul de desen, același selector din proprietățile aparatului de tablou oferă tabloul părinte și aparatul. Dacă un cablu desenat leagă cele două tablouri, butonul Preia lungimea în alimentare din proprietățile cablului copiază lungimea desenată în lungimea alimentării; un astfel de cablu nu primește avertismentul „Traseu fără circuit” nici fără circuit.
  • Legarea de desen: pe planul de nivel, simbolul de tablou poate fi legat de tablou în proprietățile sale și se poate indica lista Circuite racordate. Legătura este vizibilă pe ambele părți („Legat de desen” / „Nelegat de desen”).
  • În firida de branșament / contor, contorul și siguranțele principale trebuie adăugate manual.
  • Stație de încărcare pentru vehicule electrice: Propunere din circuite dă fiecărui circuit de încărcare un DDR propriu, în primul rând de tip B sau EV (de tip A numai dacă la stația de încărcare este bifată monitorizarea integrată a curentului de defect continuu, RDC-DD); pentru circuitul invertorului și al pompei de căldură apare o informare. Detalii: capitolul Fotovoltaic, încărcător EV și pompă de căldură.
  • Programul propune ordinea de alimentare corespunzătoare pieței proprietarului proiectului. În Grecia: întreruptor general → siguranță principală (separator cu siguranțe) → RCD; pe celelalte piețe, ordinea obișnuită întreruptor general → RCD. Aceasta este practică și o sugestie, nu o cerință de standard. Dacă desenul se abate, regula Ordinea alimentării (BETAP_SORREND) avertizează; poate fi reglată sau dezactivată în pagina Reguli. Funcția se află în spatele unui comutator de serviciu.

În paletă, selectorul Cantitate (1–24) permite plasarea mai multor aparate identice deodată: butonul pune atâtea exemplare unul lângă altul pe primele locuri libere, cu o singură salvare. Dacă nu încap toate, se plasează cele care încap și apare o avertizare. Apoi cu Denumește… (la un aparat, cu Denumește aparatele de același fel) le poți denumi rând cu rând într-o fereastră sau le poți completa cu un prefix și un număr de start (de ex. F1…F6).

Aparate suplimentare

  • Bare colectoare: Bară colectoare N, Bară colectoare PE.
  • Semnalizare și măsurare: Lampă de semnalizare fază, Contor divizionar (kWh), Releu de control fază/tensiune.
  • Comandă: Automat de scară, Releu cu impulsuri, Ceas programator, Transformator de sonerie, Sursă de alimentare pe șină DIN.
  • Protecție și altele: Separator cu fuzibile, Separator de sarcină, Priză pe șină DIN, Disjunctor de protecție motor.

Dacă aparatul are cod de catalog, apare și în extras.

Rând de cleme

La modul de conectare „Bornă de rând”, pe placa de montaj apare din lista de cleme un rând automat de cleme (X1): se plasează la capătul din dreapta al primului rând liber și poate fi mutat cu mouse-ul în alt loc. Dacă nu încape, jos apare o șină separată și un avertisment. În lista de cantități intră bornele de rând, plăcile de capăt, capacele oarbe și barele de legătură tip pieptene.

Rândul X1 îl puteți șterge cu butonul Șterge rigleta X1 de deasupra plăcii de montaj (după confirmare): tabloul trece la conectarea „directă”, iar bornele rămân pe aparate. Tot acolo, butonul Restabilește rigleta X1 îl readuce.

Valoarea implicită a modului de conectare este Clemă de derivație a circuitului principal: în locul rândului X1 (valoarea Bornă de rând dă rândul X1), pe placa de montaj se pune un singur bloc comun: la un tablou monofazat cu polii L, N, PE, la unul trifazat cu polii L1, L2, L3, N, PE (numărul de faze este dat de tablou sau de circuitele sale). Conductoarele circuitelor se leagă la polul corespunzător al blocului (în listă X1:L1, X1:N, X1:PE), poziția blocului poate fi mutată la fel prin tragere, iar în lista de cantități intră o singură clemă de derivație (fără borne de rând și plăci de capăt pentru fiecare bornă).

Verificarea tabloului

Panoul Verificare al editorului rulează reguli: de standard (de ex. lipsa DDR-ului, protecție lipsă sau prea mare, circuit supraîncărcat), fizice (nu încape în cutie, nu are date de modul, nu este amplasat), structurale (abatere de la legătura cu desenul) și reguli practice (saturarea DDR-ului, iluminatul în aval de un singur DDR, echilibrarea fazelor, rezervă, întreruptor general). Regulile practice le puteți activa/dezactiva pe pagina Reguli pentru tablouri, unde puteți seta și gravitatea și pragul; regulile de standard și cele fizice sunt fixe. Constatările informative pot fi ascunse.

Cerința de DDR. Dacă un circuit are nevoie de un DDR de 30 mA, programul stabilește atât după numele circuitului, cât și după desen: dacă ai desenat pe circuit o priză sau un corp de iluminat, sau dacă unul dintre aparatele lui se află în baie, circuitul necesită DDR, chiar dacă numele sugerează altceva. Programul caută DDR-ul și pe lanțul de alimentare: circuitele unui tablou secundar pot fi protejate de DDR-ul tabloului părinte. La legarea la pământ de tip TT (datele proiectului Sistem de legare la pământ), orice circuit terminal fără DDR primește o eroare, deoarece acolo protecția la defect necesită DDR; în acest caz bucla de defect (Zs) nu se calculează. În sistemul TN, un circuit aflat în aval de un DDR, la care deconectarea de către întreruptorul automat nu este sigură (Deconectare neasigurată), primește doar un avertisment. Regula DDR prea mic semnalează când curentul nominal al DDR-ului este mai mic decât curentul simultan estimat al circuitelor și al tablourilor secundare din aval; nici repartizarea automată nu alege pe tăcute un DDR sau un întreruptor general prea mic. Lângă eroarea „nu există date de modul” apare butonul Alege din catalog (și în previzualizarea propunerii): programul citește din textele articolelor din catalog (tip, număr de poli, curbă de declanșare, curent, mA) datele de modul lipsă și, la aparatele fără articol, introduce articolul potrivit. Scrie în setările tale proprii, nu suprascrie niciodată datele de modul existente și te anunță dacă nu găsește un articol potrivit. Dacă se potrivesc mai multe articole din catalog, programul întreabă pe care să-l folosească și reține alegerea ta.

Schemă monofilară

O prezentare a editorului de tablouri găsiți pe pagina Proiectare tablouri de distribuție. Despre schema monofilară în general, cu o figură exemplu: Schemă electrică monofilară. Butonul Schemă monofilară deschide schema electrică monofilară calculată din tablou și din lista de circuite (nu este un desen stocat, arată întotdeauna datele actuale). Formatul hârtiei (A4/A3) și orientarea pot fi alese; la multe ieșiri se împarte pe mai multe foi, cu cartuș standard; Tipăriți / Salvați ca PDF. Pe ea apar și coloanele de dimensionare (Ib, ΔU). Dacă datele tabloului conțin o eroare sau un circuit nu ajunge pe desen, un avertisment vă anunță.

Schema multifilară a circuitelor de curent și lista de borne. Cu selectorul de vizualizare al paginii monofilare puteți trece la schema multifilară a circuitelor de curent: de la barele colectoare, prin polii aparatelor și prin borne, până la cablu și la consumator, se vede fiecare conductor. În setările tabloului, modul de conectare poate fi Clemă de derivație a circuitului principal (implicit: un singur bloc comun cu polii L, N, PE, respectiv L1, L2, L3, N, PE), Bornă de rând (cablurile ajung la bornele rândului de cleme) sau Direct la aparat (conductoarele merg la borna aparatului, fără rând de cleme). Pagina Cleme (se deschide de pe pagina tabloului) enumeră pe conductoare bornele, cu desenul rândului de cleme, pe circuite calea curentului (alimentare, aparat, bornă, cablu, consumator), iar la final necesarul de materiale (borne, plăci de capăt, module de șină); datele calculate au caracter orientativ. Cele două scheme și lista pot fi activate și în setul de planșe ca foi (pe tablouri), unde fac parte din numerotarea foilor și din cuprins.

Dimensionare (calcul orientativ)

În panoul Dimensionare al editorului vedeți pentru fiecare circuit: puterea (indicată sau propusă din echipamente), curentul de sarcină (Ib), curentul nominal al protecției (In), curentul admisibil al cablului (Iz), lungimea și căderea de tensiune împreună cu căderea alimentării; valoarea peste limită este roșie. Pentru fiecare tablou se totalizează încărcarea fazelor și dimensiunea întreruptorului general. Puterea propusă o puteți prelua în circuit cu un singur clic (ca editor).

  • Gruparea și temperatura: dacă pe un traseu de cablu (de ex. într-un tub de protecție) trec împreună mai multe circuite de curenți tari, curentul admisibil este redus de factorul de grupare (la 3 circuite ×0,70); temperatura ambiantă o puteți seta pe pagina Reguli pentru tablouri (implicit 30 °C). Corecția apare ca un număr mic sub Iz.
  • Deconectarea (Zs): programul calculează impedanța buclei de defect (rețeaua Ze + alimentarea + conductorul de fază și cel de protecție al circuitului) și verifică dacă întreruptorul automat declanșează sigur (B: 5×, C: 10×, D: 20× In). Dacă nu, Zs este roșu și apare lungimea maximă admisă. Valoarea Ze (implicit 0,35 Ω) setați-o conform măsurătorii la fața locului sau datelor furnizorului.
  • Lungime: dacă circuitului îi aparține un tablou pe desen, lungimea este drumul cel mai lung de la tablou până la echipamentul cel mai îndepărtat (la un circuit ramificat nu suma ramurilor). Fără tablou sau la un desen întrerupt, este suma traseelor de cablu, ceea ce este semnalat de observație.

Date de intrare: la circuit, puterea, cos φ, simultaneitatea și lungimea; la tablou, cablul și lungimea alimentării.

Alimentarea tabloului secundar în dimensionare. Dacă un tablou este alimentat de la un aparat al altui tablou, programul verifică alimentarea cu două reguli (Ib ≤ In ≤ Iz): curentul simultan al tabloului secundar (împreună cu propriile tablouri secundare) nu trebuie să depășească curentul nominal al protecției de alimentare (Alimentarea tabloului secundar este suprasolicitată), iar curentul nominal al protecției nu trebuie să depășească capacitatea de transport a curentului a cablului de alimentare (Cablul de alimentare nu este protejat); aceasta din urmă se calculează cu metoda de montaj B2, mai puțin favorabilă. Semnalează o eroare dacă alimentarea nu este conformă. Dacă aparatul de alimentare este un DDR sau un întreruptor general, programul măsoară alimentarea față de cea mai apropiată protecție la supracurent de pe lanțul de alimentare (în tabloul părinte sau, în lipsa lui, protecția din amonte a alimentării); dacă nu există niciuna, avertizează că cablul de alimentare nu este protejat la supracurent. La o alimentare cu siguranță gG condiția este mai strictă (I2 ≤ 1,45 · Iz): de la 16 A, curentul nominal al siguranței poate fi cel mult de 0,906 ori capacitatea de transport a curentului a cablului.

Calculatoare rapide. Dacă nu aveți nevoie de dimensionare din desen, ci doar pentru câte un circuit, în banda Calculatoare pentru electricieni de pe pagina principală (și fără înregistrare) puteți încerca aceleași formule: cădere de tensiune, secțiunea conductorului și întreruptorul automat, putere și curent, precum și legea lui Ohm, costul energiei, compensarea factorului de putere și estimarea materialelor. Calculatoarele sunt variantele orientative pentru un singur circuit, iar valorile formularului pot fi partajate printr-un link.

Baza calculului. Butonul Baza calculului de pe rândul panoului de dimensionare deschide o fereastră despre circuitul respectiv: de unde provine fiecare dată de intrare (introdusă, valoare implicită, din rolul circuitului, din desen sau presupusă), în ce condiții (de ex. conductor de cupru, izolație PVC, temperatură ambiantă, grupare) și din ce surse a calculat programul, precum și ce limitează rezultatul (date lipsă). O insignă-rezumat din antet arată câte dintre grupurile de valori folosite sunt verificate. De verificat înseamnă că valoarea nu a fost încă revizuită profesional; nu este o eroare, ci o informare, și nu înseamnă că valoarea a fost verificată conform unui standard. Responsabilitatea nu se schimbă: fereastra doar face calculul transparent, iar proiectantul rămâne responsabil de corectitudinea dimensionării și de conformitatea cu standardele.

Calcul orientativ. Tabelele de curent admisibil, formula căderii de tensiune și valorile limită așteaptă aprobarea unui proiectant de instalații electrice. Calculul nu înlocuiește dimensionarea pe răspunderea proiectantului.

Curentul de scurtcircuit și selectivitatea

În fereastra Alimentare (pagina proiectului, „Mai multe setări”) poți introduce datele de scurtcircuit: curentul de scurtcircuit la punctul de racordare (Ik3), transformatorul propriu (Sn, uk) sau tipul și curentul nominal al protecției din amonte; prioritatea sursei: Ik3 > transformator > Ze. Din acestea programul calculează orientativ cel mai mare curent de scurtcircuit la barele tabloului (în antetul panoului Dimensionare) și cel mai mic (coloana Ik min pe circuit).

  • Capacitatea de rupere: capacitatea nominală de rupere (Icn) a unui disjunctor nu poate fi mai mică decât cel mai mare curent de scurtcircuit la bare; un aparat fără date Icn nu poate fi evaluat.
  • Protecția de alimentare: la un subtablou, cel mai mic curent de scurtcircuit trebuie să fie suficient pentru declanșarea instantanee a disjunctorului care îl alimentează.
  • Selectivitatea: panoul Selectivitate dă un verdict pentru fiecare pereche amonte–aval (selectiv, parțial, neselectiv, nu poate fi evaluat); un clic pe un rând arată benzile de declanșare. Sub 0,1 s decide doar tabelul de selectivitate al producătorului; pentru o siguranță gG în amonte verdictul este în prezent „nu poate fi evaluat”. Regula se poate comuta pe pagina Reguli tablou; fișa de scurtcircuit din grupul „Anexa de calcul” al pachetului de plan o tipărește la fel.

Calcul orientativ. Factorii (c_max/c_min, x', ρ) și punctele din EN 60898-1 așteaptă verificare. Funcția nu este valabilă în proiectele NEC (SUA).

Datele modulelor din catalog

Pe pagina Date module, butonul Adaugă datele modulelor lipsă din catalog listează într-o previzualizare articolele din lista de prețuri care pot fi interpretate și nu au încă date de modul. După verificare, Salvați le înregistrează; datele proprii sau comune existente nu sunt suprascrise. Pentru un articol ambiguu alegi dintr-o listă; în modul comun, acest lucru îl poate face doar un administrator.

Imprimarea etichetelor

În vizualizarea tabloului, butonul Etichete deschide imprimarea etichetelor într-o filă nouă. Există două moduri: Bandă de aparate (etichetele aparatelor tabloului pe un rând) și Coală de etichete (șabloane A4 standard sau dimensiune personalizată; cu Celula de start continuați o coală folosită parțial). La imprimare setați scara la 100 % (nu „Potrivire în pagină”) și fără margini, altfel etichetele se deplasează.